Nimic nu va mai fi la fel, dar asta nu înseamnă că nu va fi bine

„Se lăsa amurgul când munții se retraseră și din spatele unor coline verzi se ivi deodată marea, departe ca un al doilea cer. Soarele în asfințit o făcea să scânteieze ca pielea unui șarpe frumos. Trecuse mult timp de când Maggie nu mai văzuse marea. Atunci fusese o mare rece, de un cenușiu de ardezie și palidă din cauza vântului. Marea asta arata altfel, cu totul altfel.” Cornelia Funke, Inima de cerneală

Îmi pare rău ca te simți asa! Chiar imi pare!

Am înțeles ca nu ești OK. Te uiți la viata ta, personala și profesionala, și vezi cât de mult aceasta s-a schimbat. Practic esti impotmolit(a) între doua vieti: viata pe care ai avut-o pana nu de mult și viata pe care trebuie sa ti-o construiești de acum înainte.

Când te gândești la viitor te simți coplesit(a), pierdut(a) sau chiar distrus(a)? Iti tremura genunchii în fata pierderilor suferite. Din anumite puncte de vedere parca nici nu mai știi cine ești? S-au schimbat atâtea și, poate, ai pierdut atât de multe, încât nici nu mai știi ce te făcea sa te simți viu(vie) si fericit(a)?

Poate ca doar iti vine sa stai și sa plângi? O perioada de doliu dupa orice pierdere este normala și, pentru scurt timp, binevenita. Pe termen lung, ea nu te va ajuta însă.

Ce sa faci?

În primul rand, acceptă noul normal. Dacă aceasta situație va continua pana la o data viitoare incerta? Dacă nu va mai fi niciodată cum era? Iti propun sa iei o pauza de reflecție. Trece în revistă ultimii ani. Nu te simți entuziast(a) sa faci asta, pentru că îți dai seama câte nu mai sunt sau nu le mai ai, dar trebuie sa privești adevărul în fata! Fii conștient(a) de tine insu(a)ți și de ceea ce simți și ți se întâmplă. Doar ceea ce faci cu mintea ta si cu corpul tău poți controla.

Adevărat, este o diferență între ceea ce știi ca trebuie făcut și ceea ce faci. Haide sa ieși puțin din modul autopilot! Poți controla ce faci azi! Concentreaza-te pe azi și fa din azi o zi mai buna! Simplu de zis, greu de făcut. Da. Ceea ce este simplu, nu este neapărat ușor, și totuși daca pe tine nu poți sa te bazezi, atunci pe cine?

Azi am văzut la știri un veteran de război american, de 100 de ani, sărind cu parașuta. Pe tine ce te-ar bucura sa faci? Ce te împiedică?

Dezamăgire

„Întotdeauna li se păruse absolut firesc ca el să ducă o viață de câine pentru ca să le întrețină, să le îmbrace, să le ofere vacanțe bune și bani de cheltuială. Iar acum, când au înțeles că, din vina lui, banii s-au împuținat, indiferența pe care o simțiseră a fost întărită și de un dispreț exasperat. Lor nici nu le trecu prin cap să se întrebe care sunt sentimentele omulețului supus, care pleca dis-de-dimineață și se întorcea acasă doar spre seară, când abia apuca să se îmbrace pentru cină. Pentru ele era un străin, însă, întrucât era tatăl lor, luau drept normală obligația de a le iubi și de a le răsfăța.” Maugham, William Somerset, Vălul pictat

Începi să devii nefericit(ă) și nemulțumit(ă) de viața pe care o duci și crezi că este din cauza persoanei cu care ești? Nu! Este din cauza persoanei care ai devenit!

Noi, oamenii, avem prostul obicei de a da vina pe cei pe care îi iubim și nu este corect! Lor ar trebui să le oferim ce avem mai bun! Ești nefericit(ă), nu este vina soțului/soției tău/tale. Este vina ta! Iar dacă ești nefericit(ă), ea/el nu va putea să rezolve această problemă pentru tine! Tu trebuie să faci ceva!

Cu cât ești mai nesuferit(ă), cu cât dai mai mult vina pe ea/el, cu atât va fi mai rău. Tu trebuie să îți elucidezi ce trebuie să faci ca să fii fericit(ă). Ce ai de făcut ca să te dezvolți? Pentru că dacă începi să faci lucruri noi, dacă îți scuturi puțin zona de confort, dacă începi să crești, vei vedea câte posibilități sunt în orice direcție alegi. Atenția pe care o acorzi mariajului tău se va disipa, pentru că tu te vei focusa pe a construi ceva pentru tine.

Așteptările fără acțiune nu fac altceva decât duc la păreri de rău și dezamăgire. Probabil ți-ai imaginat că viața ta va arăta într-un anumit fel acum, că vei face nu știu ce, că vei arăta nu știu cum, că vei avea avea nu știu ce statut economico-social, că te vei simți cumva anume și nu, nimic din toate acestea nu sunt așa, din cauza pandemiei sau chiar și fără ea. Cred că nu există om de pe Pământ care să nu fie afectat într-un fel sau altul, de această pandemie!? Fiecare are dezamăgirile lui și le percepe într-un mod unic. Poate că este un moment în care este bine să simțim ce ni se întâmplă, să trăim fiecare sentiment, fiecare emoție, fără a încerca imediat să catalogăm sau să rezolvăm?! Apoi, să ne gândim la ce am vrea să facem și să ne imaginăm cum va fi atunci, cum ne-am simți, cu cine am vrea sau nu să fim, cum am fi noi în acel moment sau în acea conjunctură.

Ceea ce ne lipsește tuturor în această perioadă este perspectiva. Nu avem perspectivă, deoarece ne lipsește predictibilitatea. Asta nu înseamnă că nu ne putem dezvola, că nu putem crește. Avem cel puțin ocazia să medităm la ceea ce ni se întâmplă să încercăm să ne împăcăm cu noi înșine.

Desprinde-ti puțin gândurile de la circumstanțele actuale, când iti contempli dorințele! Visele tale sunt mai mari decât prezentul! Ele sunt luminita de la capătul tunelului, care este atât de puternică încât te inspira și te trage către ea! Ceea ce îți este menit, ți se va întâmpla!

Ești puternic(Ă)!

Sunt într-o librărie și mă gândesc să îmi cumpăr vreo două cărți și tocmai îl citesc pe Bernard Haisch spunând: „Progresele se fac răspunzând la întrebări. Descoperirile se fac punând la îndoială întrebările.”

Wow! M-a străfulgerat de-a dreptul. Nu fiindcă nu e logic ceea ce spune, nu fiindcă, dacă mă gândesc mai bine, știam asta, ci fiindcă văzând cuvintele trecute așa, negru pe alb mi-am dat seama că ele reliefează o soluție la multe dintre situațiile pe care le aflu de la voi. Nu e simplu să fii pregătit să rezolvi probleme care adeseori cauzează persoanelor un intens discomfort emoțional, să fii imparțial și să îți ții în frâu prejudecățile!? Dar oare această abordare este cea mai bună?

Viața ne-a provocat pe fiecare în mod diferit. Cum o percepem și cum îi facem față este atât de personal. Ce se va întâmpla cu obiectivele noastre, cu dorințele noastre, cu visele noastre, cu viața noastră de aici încolo? Pentru mulți este ca un Big Bang, ca o prăbușire, ca o impunere a unui moment T0 pe care nu știu cum sau simt că nu pot să îl gestioneze.

În viață nu trebuie sa iți propui să schimbi Lumea. De cele mai multe ori trebuie doar să îți schimbi modul în care te vezi pe tine însăți. Schimbă-ți modul în care îți vezi opțiunile, planurile și obiectivele. Analizează câte obstacole ai depășit până acum, câtora le-ai supraviețuit, cât de mult ai crescut în viață! Convingerile îți creează realitatea. Gândurile tale îți creează convingerile, iar acțiunile tale îți conturează viața. Dacă îți schimbi gândurile, dacă schimbi modul în care te raportezi la ceea ce ți se întâmplă sau dacă reflectezi puțin la ce ai realizat până acum, vei observa că totul este temporar, deci totul trece și că doar ce a fost diferit ți-a rămas în amintire.

Pentru un 2021 memorabil!

ieși afară la zăpadă

Azi ninge în București! Pe mine zăpada mă bucură nespus, iar când sunt fericită lucrez mai bine.

Simți câteodată că parcă ești într-un carusel din care nu te mai dai jos? Că zilele trec mult prea repede sau că de abia ți-ai început ziua că s-a și terminat? Nu mai faci față solicitărilor de care ești înconjurat(ă) și nici nu termini niciodată ce ai de făcut într-o zi sau că deși ți-ai dus la bun sfârșit toate task-urile pe care ți le-ai propus, ești nevoit(ă) să o iei de la capăt? Ai impresia că cei din jurul tău par să nu facă ce ar trebui să facă, trag de timp sau își ignoră responsabilitățile? Nu numai că nu se oferă nimeni să te ajute, dar nici măcar nu își fac treaba sau nu preiau din sarcina comună deloc? Lucrezi la ceva, când intervine altceva, iar acest lucru îți distrage atenția de la ce făceai și în final nu te mai poți concentra real pe nimic? Te simți frustrat(ă), stresat(ă) și în criză de timp? Îți auzi pulsul în spatele urechilor și îți simți sângele curgând cu repeziciune prin vene? Te gândești că mai bine faci singur(ă) tot ce este de făcut, decât să trebuiască să repari ceea ce au făcut ceilalți, chiar dacă simți că e nedrept, iar apoi îți vine să cerți pe toată lumea, fiindcă ei nu au văzut câte sunt de rezolvat, nu au făcut nimic (în opinia ta) din ce trebuia sau s-au implicat superficial? Este o nedreptate ceea ce ți se întâmplă!? Pe de altă parte, timpul nu îți mai ajunge?

V-ați întrebat vreodată de ce continuați să repetați ceea ce faceți, chiar dacă vă face nefericiți? Aveți aceleași reacții la anumite situații, dar să persistați în a nu ieși din ele? Poate pentru că noi învățăm reguli: „așa se face”, „așa e bine”, „așa e frumos” devin „așa este sigur” în mintea noastră. Învățăm reguli, apoi le aplicăm și le aplicăm, până sunt obișnuință. Iar a ieși din obișnuință, înseamnă a schimba ceva. Ori știm ce reprezintă schimbarea pentru noi: am mai vorbit despre ea. Spuneam că primele reacții la schimbare sunt: frica și, respectiv opoziția.

Când te simți împotmolit(ă) sau fără scăpare, nu ești! Doar ai această impresie! Daca a schimba ceva nu vine natural, studiile arată că lucrurile pot fi mai profunde de atât și anume, dacă de mic(ă) ești învățat(ă) să trăiești într-un mediu armonios, încărcat de dragoste, apreciere, calm și bucurie, mai târziu în viață îți vei construi și iti va fi comod sa rămâi într-un loc asemănător. Dacă, dimpotrivă, crești într-un loc zbuciumat, unde lipsește respectul, sau în care conflictele, violențele verbale sau chiar și fizice sunt la ordinea zilei, în care nu ești încurajat(ă), ci poate ești chiar denigrat(ă), subestimat(ă) ori atacat(ă), la maturitate, vei căuta să nu repeți ceea ce ți-a displacut în copilărie, dar îți va fi greu să ieși din relații (personale sau profesionale) care se aseamănă cu cele din familie.

Așadar, ce să faci acum, în acest moment, ca să îți reduci nivelul de stres: un exercițiu de respirație, un exercițiu de meditație de 5 minute, o baie/un duș fierbinte de 10 minute, urcă și coboară rapid scările clădirii în care lucrezi până simți că ți se taie respirația și încă o dată, așază-te culcat pe spate și ridică-ți picioarele drept la gură de 50 de ori ori fă o plimbare scurtă în aer curat.

Te aștept refreshat(ă) pe pagina mea, unde voi dezvolta toate subiectele mai sus menționate!

Sa ai un 2021 minunat!

Trebuie sa faci o pauza, sa te uiți în urma înainte sa poți merge mai departe! Încetează sa ii mai impresionezi pe ceilalți si uimeste-te pe tine însați/însuți anul acesta!

Ești mandra/ mândru de tine? Îți place ceea ce faci? Ești fericit(a)? Îți place de cum te prezinți? Fa tot posibilul ca să răspunzi cu DA la aceste întrebări și totul va fi bine. Inceteaza sa îți mai direcționezi atenția înspre ceilalți si începe sa te bucuri pe tine! Ceea ce crezi tu despre tine contează cel mai mult în viata!

Dar, asteapta-te ca, cu cât te vei schimba cu atât, cei din jurul tău sa se simtă mai neplăcut, pentru că ei vor avea impresia ca și ei trebuie sa se schimbe sau sa schimbe ceva sau, mai mult, ca le impui schimbarea.

Creierul nostru percepe orice schimbare ca pe o amenințare, asa ca este firesc ca dacă tu te schimbi, cei apropiați sa isi simtă confortul în pericol. Schimbările pe care tu le faci pot lasa impresia ca și ceilalți trebuie sa le facă sau sa facă ceva cu ele. Reacțiile pot fi dintre cele mai diverse, de la nimic la unele violente.

Apropiații tai poate cred ca ei nu sunt OK și trebuie sa tina pasul cu tine, sau sa te protejeze pe tine, sau sa te împiedice din a întreprinde vreun demers ce ar avea repercursiuni nu tocmai pozitive, în opinia lor, și asa mai departe. Dacă tu slăbești sau te aranjezi mai mult, partenerul tău va începe sa se uite și el mai mult în oglindă, iar dacă nu ii va plăcea ce vede și efortul de a face ceva în aceasta privința i se va părea prea greu ori imposibil, atunci s-ar putea sa se teama de eventualul dezechilibru dintre voi doi. Dacă tu vrei sa îți iei un an sabatic și sa urmezi niște cursuri sau sa călătorești, acest lucru îi va înclină balanta confortului personal intr-o alta parte. Și exemplele pot continua.

Pentru că ceilalți reacționează emoțional nu are legătură cu tine, ci cu temerile lor! Majoritatea nu am încercat sa aflam vreodată de ce anume avem fricile pe care le avem. Însă, nu uita, doar tu ești responbabil(a) de fericirea ta!