Once in a blue moon

Aseară am văzut şi a doua lună plină a lunii octombrie, fenomen rar, de unde şi numele de „lună albastră”. Culmea, englezii spun „once in a blue moon”, expresie pentru „foarte rar”. Câţi mai ştiu asta?!

Poate ar trebui să se discute în școli cum ne descifrează străinii esenţa şi cum serbăm noi Halloween-ul! De exemplu… In orașele mai mici și la țară se respectă mai mult tradițiile și sărbătorile, cum sunt „Moșii de iarnă”, de ieri, 31 octombrie, și „Luminația” de azi, în Ardeal. Câţi mai ţinem cont de ele?

Ce bine, înviorător şi deloc de neglijat e sentimentul că mai există ceea ce românii înţeleg prin „om bun”!

Dumnezeu sa ne ierte și sa ne odihnească morții în pace!

Lectură de Halloween

„Până în acest moment m-am împăcat mai mult sau mai puțin cu ideea scufundării în uitare. Pare singura concluzie logică. Încă de când eram mic mi-am inchipuit ca după moarte este logic să ne întoarcem la starea de dinainte de naștere. Ideile despre viața de apoi păreau neconcordante și întortocheate în comparație cu simplitatea acestei concluzii. Nu mă puteam consola cu ideea vieții de apoi pentru ca gândul unei existențe nesfârșite, fie ea plăcută sau neplăcută, mă îngrozește de departe mai mult decât cel al unei existențe finite.”

Yalom, I. (2011), Privind soarele în față, Editura Vellant, București